Inceputuri

Articol publicat in: Personal


Si ea canta ce gandesc eu: la amintiri calde de dincolo de geamurile reci. Eu stiu ca mai sunt doar 12 zile si imi voi aminti cum e sa simt singuratatea, cum e sa astepti inca alte sase luni ca sa vezi totul prin ochelarii mei de tocilara, asa cum imi place, fara sa tin cont de remarci, de replici, de fapte sau de morala. Si am uitat si cum e sa tin cont si de religie. Fericirea te face sa iti doresti si mai mult si eu te vreau pe tine asa cum esti tu in fiecare zi, aici, pentru mine: atat de putin, atat de mult si atat de “temporar”. “Sleepy rebels” imi zdrangane din chitara si ma fac sa revad patul nefacut, cearsaful rostogolindu-se in rasete peste noi si locurile in care doream sa mananc ca si in ” Eat, pray, love “. Acum realizez ca dupa 3 zile am reusit totusi sa imi gasesc reteta personala in Roma. Deci astept sa ma regasesc spiritual, acolo unde ciresii fac dragoste si chimonourile sunt vii, iar ochii lungi sorb culorile din gheata sfaramata. acolo voi afla daca sufletul imi e suficient pentru a fi iubit dupa cum tanjeste. Si nu vreau sa inchei, decat regasindu-l pe el si sa ii arat ca simt, ca ard, ca sunt patos si pasiune si ca mi-e frica uneori cand primesc prea mult si devin copil.

In idiotenia infantila am luat pachetul de prezervative nici macar inceput si ca o virgina sinucigasa le-am pus in cutia rozariului. Rad prosteste si ma distreaza-te numai gandul de a vedea ce monument al abstinentei am creat. Nu e o promisiune, ci e doar un”must do”, pe care el mi l-a promis. Si dupa ce am crezut ca increderea e doar pe baza de degete taiate si limbi ascutite, imi notez cu negru in oglinda: “must see you in Madrid”.

Avem nevoie de zile sa cunoastem un loc, sa traim experiente, dar avem nevoie de ani de zile sa acceptam un om alaturi in viata noastra. Off, portocale in copaci, paste dulci, ciuperci gri, vin rosu- aici se aduna, zici tu, poate prea mult sentiment. Ce contradictie intre glumele incurcate in realitate si ce poate arata distanta.

Si ironia sortii sale e ca Roma va fi de acum blestemul sau, teritoriul tabu, pe care nu il va mai putea vedea decat vazandu-l prin ochii fotografului ce a captat imaginea ta cu un grup de asiatice , ce l-a surprins trezindu-se morocanos si lasandu-ma singura intr-o biserica catolica doar pentru a ma fotografia pe mine.

Roma e pentru unii: italieni galagiosi, scutere in trafic, pizza si colosseum . Pentru mine, coltul acesta reprezinta un inceput, o lista cu ce am uitat sa ii spun lui inainte de plecare si cu ce vreau sa imi amintesc cand ma satur de desert si zile scurte fara nori…


Leave a Reply

(insereaza codul din stanga)
Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro