First times are always the hardest
Articol publicat in: Personal
De cand am inceput sa merg aiurita pe langa masini in mare viteza si trecatori indieni, idioti si agitati, topiti de caldura, am avut mereu experiente de prima data. Continui sa ma uimesc de cate lucruri noi putem sa inghitim zilnic, daca suntem interesati sa le degustam. Asa ca dupa ce ascult un vechi CD cu piese din telenovele si zambesc amindu-mi de zilele cu o caldura uscata in care spatele blocului devenea brusc gol, liber si bantuit doar de praf si liniste, noi fiind absorbite de fiecare minut din Inger salbatic sau din Esmeralda, retiparesc fiecare cuvant si il transpun in imagini. Dupa atat de multe ore de aripi aruncate sub presiune am avut placerea de a absorbi locuri noi. Tematoare, dar multumita si incantata mi-am bagat geanta in partea din fata ca sa o am mereu sub privire si m-am lasat perindata de fetele bronzate. Cu ochii bolditi si negri ca noaptea desertica, inconjurati de cearsafuri colorate, mai urate ca cele ale bunicii, de le numesc ei traditionale, nu isi permit sa isi cumpere pantaloni sau pur si simplu saracia culturii lor nu le permite, bangalii au facut cerc de uimire si ma inteapa cu uimirea. Ma fac ca nu simt mirosul intepator de condimente, oribil, pe care nu il mai inghit si astept lovind betonul cu piciorul in asteptarea soferului. Abia daca aud: “take care of the white girl”. Si ma simt, si imi si amintesc ca ar fi fost mai bine sa fi ramas in pantaloni. Drumul m-a costat mii de priviri intortocheate si optiunea unica de a ma transpune intr -un trecut usturator, pe care nici nu am avut cum sa mi-l imaginez. Am preferat mereu sa evit drama si sa nu fiu eu Negativa, de aceea ma intreb ce e cu oamenii astia. Ma imaginez in Tuc-tuc si cred mai mult ca sigur ca daca nu voi avea stabilitatea de a ramane sezanda pe scaunul tremurand, cred ca voi cobori chiar eu din el sa il ajut pe slabanogul asta slab de da la pedale , in timp ce urca la deal. Ma tem sa nu lesine de efort si caldura si sa trebuiasca sa imi arat non- calitatile de prim ajutor . Cred despre mine ca am puterea si constiinta de a face fata oricarei situatii aspre, dar uneori e greu sa trec peste scarba care mi-o provoaca omenirea. Asa ca nu contenesc sa ma simt bine ca vad o noua cultura, dar ma tem de inchipuirea mea ca m-as fi putut naste aici, aici printre traficul acesta cu doar un semafor pe un drum de o ora de mers, cu vegetatie salbatica intinsa pana in curtile imputite si ridicate direct din malul acesta galben . Pe stanga trec autobuze umplute la refuz, fara usa, de care stau agatati bangali ce calatoresc evident fara bilet, cu bagajele ticsite pe carcasa de deasupra a vehiculului si nu se tem pentru viata lor cand mananca din turtele acelea coapte la nivelul solului in care se zbate praful si mizeria din sosea. la cativa metri de port, care vasele stau parca parasite in namolul din maluri, se vede unul de are o criza si i se zbate tot corpul. La prima vederea mi se pare ca se masturbeaza, insa schimb placa inchipuindu-mi ca e prea grava mintea mea. Mai de curand il vedem pe un batran in strada, cu ochii albiti, cazuti peste cap, iar restul stau in jurul lui si il privesc cum moare. Nu se aude nicio ambulanta! Ma simt brusc apucata brutal de brat si ma intorc frenetic pentru a vedea o batrana cersetoare care baiguie ceva in limba ei din Chittagong! Simt cum mi se furnica toata pielea si de aceea cum ajung in camera ma spal agitata, doar-doar voi uita atingerea ei si privirile mancacioase ale celorlalti. Gratii inconjoara magazinele, culoare murdara, peste naclait de caldura, claxoane interminabile, valuri de poluare, mancare cu gust de scarba, tantari ametiti de saracie, pene de curent si mult prea multa incultura.
Atunci stiam ca e ca prima data la sex: te doare ca dracu, sangerezi si te panichezi, nu iti place si te juri ca nu se va mai repeta. Dar dupa ce interiorul se obisnuieste, placerea se gaseste cu insistenta si dorinta.
Pentru data viitoare mi-am conceput un plan, care include noodles , piscina, masaj si zara . Astazi nu vreau sa mai rememorez primele dati, ci sa imi fac un booking pentru patru zile libere acasa, cand incerc sa aleg cum sa fiu mai fericita!